|
| flash NEWS |
| * Vineri, 7 septembrie, ora 20.30, in cadrul Festivalului George Enescu, recital Berti Barbera & Nicu Patoi – Piata Festivalului, langa Ateneul Roman - http://muzical.srr.ro |
| * Incepand cu 1 octombrie la Radio Romania Muzical (97,6 FM), in fiecare sambata si duminica intre orele 16.10.- 18.00, ascultati emisiunea “CD Man – Berti Barbera” - http://muzical.srr.ro |
| |
|
|
| |
Articole scrise de mine
 BELA FLECK
CAJUN MUSIC
CATCH A FIRE - BOB MARLEY
DEPECHE MODE
JONI MITCHELL
KING CRIMSON
KLEZMER
LTE
Nevoia de normalitate
NOA
ONDAR
PAT METHENY
PETER GABRIEL
PHIL COLLINS
SCORPIONS
SONGS OF FREEDOM - BOB MARLEY
TAKE 6
Termenul de vedeta
THE PINK INTERVIEW
UMBRE SI LUMINA SAU PROCLAMATIA BUCURIEI |
KLEZMER - MUZICA IN JURUL LUMII
Evreii traiesc in intreaga lume, in conditii extrem de diferite, unii urmariti de o ura ancestrala si nemotivata sau de saracie, altii traind linistiti o viata lipsita de griji.In pofida tuturor povestilor, cultura a fost pentru ei, dintotdeauna, una din sursele de putere si de bogatie sufleteasca, sursa din care izvora dragostea impartasita si comunitatea de familie. Aceste sentimente au facut sa supravietuiasca o traditie bogata, in care muzica poarta un rol foarte important, fiind indisolubil legata de trairile de zi cu zi. Rugaciunea, sarbatoarea, veselia, durerea aveau fiecare o trimitere la limbajul muzical.
Muzica evreiasca si-a pastrat specificul, dar in acelasi timp si-a adaptat forma, ornamentele si limba in functie de pozitia geografica a comunitatii respective, existand o permanenta influenta reciproca intre culturi si implicit intre sonoritatile etno-traditionale. Intalnim astfel o arie larga de stiluri si denumiri definite de farmecul inedit al acestei muzici. Exista muzica hasidica, sefarda, yemenita, muzica pentru Kabbala si multe alte genuri folosite in modul de exprimare tipic evreiesc. O parte din ele se bucura de o larga popularitate, la fel ca multe alte manifestari cu specific traditional.
Din Europa, mai exact din randul ashkenazilor, vine unul din genurile cele mai gustate denumit “ klezmer”, cantat in limba idis.Inca din secolul trecut, sunetul acut al unui clarinet sau al unei viori ( instrumente nelipsite intr-o orchestra specifica), un “zetz” pe o toba, “oompahpah”- ul tubei, o melodie jeluitoare izbucnita dintr-un “stetl”,”freilachs”, muzica unor “klezmorim”, cantata in Europa de Est de interpretii populari, face ca satucuri uitate sa se trezeasca instantaneu la viata. Ca si idisul, despre care multi spun ca este o limba muribunda dar cu mai multe vieti decat o pisica, muzica klezmer este la fel de vie, tinerii muzicieni din Statele Unite, Europa si Israel descoperindu-i si promovandu-i ritmurile vibrante, temele expresive si versurile incisive.
Muzica klezmer se mai compune si azi ca arta nostalgica, in schimb au ramas din trecut foarte multe compozitii de o rara frumusete interpretate de mari artisti precum Itzhak Perlman sau David Fisher care raspandesc aceste sonoritati pe marile scene ale lumii. In Polonia, unde au supravietuit celui de-Al Doilea Razboi Mondial doar cateva mii de evrei din trei milioane, festivalurile klezmer sunt urmarite cu bucurie de un public eterogen, care danseaza pe aceasta muzica interpretata de muzicieni parte din ei neevrei. Pe teritoriul Rusiei existau deasemeni foarte multi care se exprimau cu ajutorul unor elemente specifice cum ar fi “taksim” (folosit frecvent ca o introducere instrumentala in tonalitatea piesei respective) sau “sher”( un dans colectiv, de origine ucraineana, dansat la nunti) .Klezmer poate fi considerata ca fiind “Jazz”-ul idis. Si la fel ca jazz-ul, este un limbaj cu caracter universal, reprezentand oamenii obisnuiti sau chiar istoria lor din multe puncte de vedere.
Desi la origini a fost o muzica de dans, ea poate fi acum ascultata si in salile de concerte sau pe inregistrari, avand chiar si o parte vizionara. Horele, mazurcile, valsurile si marsurile au la baza elemente ale muzicii klezmer. In Romania de demult, fiecare targ isi avea “capelia” sa, in orasele mai mari numarul lor fiind mai mare.La Iasi, de pilda, in anul 1835 exista chiar o breasla a lautarilor evrei, starostele lor fiind un anume Itic Tambalagiu, despre care fac pomenire cronicile timpului.Tot acolo fiinta si o sinagoga a lautarilor. Cum o fi fost o slujba de “Sabat” sau de sarbatoare in acest sfant lacas, cum va fi fost glasul cantorului si corul credinciosilor ce-l acompaniau putem doar sa ne inchipuim. Sau poate nu putem
…In zilele noastre, la fel ca multe alte valori, aceasta muzica este bagatelizata si reprodusa formal de o adunatura vulgara de neaveniti. Singura modalitatede a te bucura sincer de klezmer este sa faci rost de o inregistrare provenita dintr-un loc in care se canta”pe bune” . Daca vreodata veti auzi de titluri precum”A Yiddische Mama”, “Papirosen”, “Chiribim Chiribom”,”Bei Mir Bist Du Schein”,”Zures” sau “Vos Gevein Iz Gevein”, lasati deoparte prejudecatilede orice gen ( daca le aveti), apropiati-va de aceasta muzica si veti afla multe lucruri interesante. Ascultati-o ca pe orice poveste, ca pe orice marturie veridica a unor sentimente sincere. |
|
|
|
|
|