|
| flash NEWS |
| * Vineri, 7 septembrie, ora 20.30, in cadrul Festivalului George Enescu, recital Berti Barbera & Nicu Patoi – Piata Festivalului, langa Ateneul Roman - http://muzical.srr.ro |
| * Incepand cu 1 octombrie la Radio Romania Muzical (97,6 FM), in fiecare sambata si duminica intre orele 16.10.- 18.00, ascultati emisiunea “CD Man – Berti Barbera” - http://muzical.srr.ro |
| |
|
|
| |
Articole scrise de mine
 BELA FLECK
CAJUN MUSIC
CATCH A FIRE - BOB MARLEY
DEPECHE MODE
JONI MITCHELL
KING CRIMSON
KLEZMER
LTE
Nevoia de normalitate
NOA
ONDAR
PAT METHENY
PETER GABRIEL
PHIL COLLINS
SCORPIONS
SONGS OF FREEDOM - BOB MARLEY
TAKE 6
Termenul de vedeta
THE PINK INTERVIEW
UMBRE SI LUMINA SAU PROCLAMATIA BUCURIEI |
LIQUID TENSION EXPERIMENT – incredibila aventura
Sfarsitul anilor ’90 si inceputul noului secol au marcat poate cea mai spectaculoasa revenire stilistica. Cand toata lumea se astepta mai putin si cand majoritatea protagonistilor din intreaga lume muzicala prefera adapostul sigur al retetelor de succes oferite de industria muzicala, iata ca un spatiu care cu doua-trei decenii in urma oferea posibilitatea muzicienilor de a-si incerca limitele este repopulat cu un suflu nou de energie si tinuta artistica. Un numar mare de muzicieni, veterani sau tineri, sub nume proriu sau in diferite conjuncturi de grup, formeaza o lista impresionanta de proiecte care ne ajuta sa redefinim notiunile de “progresiv” si “fusion”, sa le reconsideram potentialul si calitatea de a aduce tot timpul ceva nou, de a exprima cel mai inalt nivel de reprezentare a muzicii contemporane si eventual ne aduce un idiom muzical imbogatit si, implicit, promovarea termenilor de “new-fusion” si “new-prog”.
In aceasta lume fascinanta, fortele converg sau interactioneaza, se aduna si se revarsa, se despart si se reintalnesc, evadeaza sau revin pe vechile cai. Din catalogul numelor deja “grele” putem sa extragem “Liquid Tension Experiment”, un exemplu ideal de imbinare magica a ideilor si energiilor, o intalnire a patru personalitati pe cat de distincte, pe atat de sinergice: cuplul John Petrucci – Mike Portnoy, atat de bine rodat in contextul Dream Theater, ilustrul claviaturist – virtuoso Jordan Rudess si inovatorul basist Tony Levin, trecut cu faima in biografiile unor nume cum ar fi King Crimson, Peter Gabriel, Bozzio-Levin-Stevens si multe altele.
In toamna lui ’97, acesti patru muzicieni si-au unit drumurile pentru a forma una dintre cele mai cerebrale, spirituale si meticulos orchestrate formatii din prog-rock-ul ultimilor ani.
Esenta pura de prog-rock care sta la baza acestui grup este indubitabila. Inegalabilii Dream Theater, continuatori ai drumului deschis de Rush, Queensryche sau Fates Warning au deja la activ cateva capodopere ale genului si cateva zeci de emuli care le pasesc pe urme. Efectul colaboraii de durata a celor doi membri ai grupului se face profund simtit in atmosfera LTE, in plus beneficiem de o manifestare neconditionata a virtuozitatii, o libertate creativa care in contextul Dream Theater era oarecum restrictionata de considerente de grup autoimpuse.
Jordan Rudess este cu siguranta unul dintre cei mai virtuozi instrumentisti care au atins vreodata claviaturile. Acest statut de muzician complet si experientele anterioare, atat pe cont propriu cat si alaturi de Jan Hammer, Rod Morgenstein sau The Dixie Dregs l-au determinat pe Portnoy sa-l invite sa ia parte la acest proiect si ulterior sa-l coopteze in componenta DT.
Tony Levin este unul dintre cei mai influenti si mai apreciati basisti de pe scena muzicii progresive. Un spirit inovator, cu o capacitate extraordinara de a extinde spectrul exploatarii propriului instrument, a reusit sa descopere o serie de tehnici si sunete noi care si-au pus amprenta inconfundabila pe un numar foarte mare de productii discografice.
Odata format, cvartetul Liquid Tension Experiment, sub imboldul celor de la casa de discuri Magna Carta, s-a cantonat la domiciliul lui Mike Portnoy iar dupa cateva ore de discutii incipiente au reusit sa schiteze ceea ce urma sa fie limbajul comun, sound-ul LTE. A urmat o saptamana de colaborare conceptuala intensa, cu rezultatele unei munci de sase luni, concretizata pe ceea ce avea sa fie primul album LTE, aparut in 1998. Inca de la prima piesa, “Paradigm Shift”, sesizam orientarea clara spre “progressive metal”. “Osmosis” tempereaza putin atmosfera pentru a face loc unei calatorii exotice prin timp si muzica lumii. “Kindred Spirits” ridica din nou tensiunea pentru o desfasurare la limita nebuniei savante cu influente Kansas. Partea centrala a albumului alterneaza cu piese temperate in balansul “funk” (“The Stretch”) sau sonoritati cu trimitere la Vai-Satriani (“Universal Mind”) si un intermezzo planant intitulat “State Of Grace”. Nu lipseste nici umorul reflectat succint in piesa “Chris And Kevin’s Excellent Adventure”. In final suntem confruntati cu marea provocare a albumului intitulata “Three Minute Warning” care, in mod logic, nu se intinde nicidecum pe durata a trei minute, ci reprezinta aproape o jumatate de ora de descatusare improvizatorica. Este o piesa nerecomandata criticilor conservatori sau melomanilor autoindulgenti, amatori de dulcegarii previzibile. In contrast cu celelalte piese bine definite din punct de vedere al formei si orchestratiei, “Three Minutes Warning” este o desfasurare de virtuozotate, o furtuna de emotii expuse spontan in studio, o halucinanta explorare ritmico-melodica efectuata de patru dintre cei mai capabili instrumentisti din lume. Pur si simplu, inregistrarea se derula in timp ce baietii se distrau cantand fara sa fi premeditat nici macar o nota. La un moment banda s-a terminat iar finalul piesei a fost salvat de DAT-ul lui Portnoy care era folosit ca “back-up”. Aceasta “lipitura” n-a facut altceva decat sa sporeasca farmecul acestei sesiuni de inregistrari.
In concluzie, muzica de pe acest prim album semnat LTE este clar dominat de viziunea rock a cvartetului, chiar daca spectrul stilistic este impresionant de variat. Intregul material este dens, iar parcurgerea sa poate reuni mai multe categorii de ascultatori, fie ei emotionali, rationali sau academici.
Mike Portnoy este stimulativ si inepuizabil, John Petrucci expune un intreg arsenal de acrobatii chitaristice neuitand sa fie melodic, Jordan Rudess aduce un aer de jazz prin improvizatii debordante, o coloratura variata a tonurilor si inspiratie componistica, iar Tony Levin este pur si simplu Tony Levin: futuristic, organic, cutremurator. Un album pozitiv si electrizant, o experienta foarte interesanta pentru toti amatorii de sunete alese.
Avand in vedere faptul ca acest prim disc a avut si succes comercial, Magna Carta Records au decis sa continue desfasurarea acestui proiect oferind astfel celor patru super-muzicieni ocazia de a se intalni din nou si de a se bucura de lucrul impreuna. Reunirea LTE in aceeasi formula a aprins din nou scanteia interactiunii dintre cele patru “art rock minds” iar rezultatele nu au intarziat sa apara. La fel ca primul album, LTE2 reprezinta o proba de foc, o imersie intr-un mediu dens si agitat. Ansamblul sonor este la fel de bine alcatuit, simtim din nou personalitatea fiecaruia dintre membrii grupului, precum si influenta unor predecesori cum ar fi Frank Zappa sau Dixie Dregs. Totusi, influentele din exterior sunt mai putin sesizabile decat vartejul creator al celor patru care par a se fi inchis intr-o camera cu intentia de a bate un record in ceea ce priveste fluxul de idei. Totul s-a petrcut la maximum de intensitate, in pofida faptului ca la aceasta sesiune au avut ceva mai mult timp la dispozitie. Inregistrarile s-au facut in doua reprize, pauza datorandu-se unei urgente la care a trebuit sa faca fata John Petrucci, anuntat ca sotia sa va naste. De aici si titlul piesei de baza a discului, “When The Water Breaks”, care a fost finalizata odata cu intoarcerea noului tatic.
Succesul primului disc si atmosfera creata in grup a reusit sa-i mentina la fel de concentrati si de spontani pentru ca noul album sa fie cel putin la fel de bun, chiar mai indraznet si mai inchegat decat precedentul. Se simte siguranta unui lucru bazat pe un precedent. Avalansele sonore masive sunt echilibrate de pasaje de un calm extraordinar. “Acid Rain” deschide albumul intr-un tempo irezistibil, cu un “riff” de anduranta si solo-uri pe masura. “Another Dimention” se remarca prin masurile compuse, fiind una dintre cele mai schimbatoare piese de pe cele doua albume, aratand inca o data diversitatea pe care acest proiect o contine. “Liquid Dreams” este din nou un moment improvizatoric in care Tony Levin se remarca prin celebrele sale linii de bass. Cand vine vorba de Tony Levin, toata lumea muzicala vorbeste cu mult respect. A cantat la o multime de trupe, e imposibil sa la amintim pe toate, are un aer usor enigmatic care ascunde mii de povesti, in schimb isi face simtita prezenta cu eficienta si cu mult, mult talent.“Hourglass” este un duet Rudess – Petrucci si reprezinta ultima piesa a acestei sesiuni, inregistrata la o ora tarzie in noapte.
In muzica instrumentala este destul de greu sa gasesti un grup care reuneste atat de multe nuante de expresie intr-un ansamblu solid, dinamic si coerent. Si asta se datoreaza imensului vocabular de care dispun cei patru muzicieni care au reusit sa finalizeze acest proiect.
Ca majoritatea albumelor produse de Magna Carta Records, ambele albume lansate de LTE ne arata ca “rock” nu inseamna numai sex si droguri .
Liquid Tension Experiment este unul dintre cele mai clare exemple de imbinare ideala intre personalitati artistice puternice, un succes rezonant si o sursa inapuizabila de “stiinta prog rock” pentru multe generatii care urmeaza. |
|
|
|
|
|