|
| flash NEWS |
| * Vineri, 7 septembrie, ora 20.30, in cadrul Festivalului George Enescu, recital Berti Barbera & Nicu Patoi – Piata Festivalului, langa Ateneul Roman - http://muzical.srr.ro |
| * Incepand cu 1 octombrie la Radio Romania Muzical (97,6 FM), in fiecare sambata si duminica intre orele 16.10.- 18.00, ascultati emisiunea “CD Man – Berti Barbera” - http://muzical.srr.ro |
| |
|
|
| |
Articole scrise de mine
 BELA FLECK
CAJUN MUSIC
CATCH A FIRE - BOB MARLEY
DEPECHE MODE
JONI MITCHELL
KING CRIMSON
KLEZMER
LTE
Nevoia de normalitate
NOA
ONDAR
PAT METHENY
PETER GABRIEL
PHIL COLLINS
SCORPIONS
SONGS OF FREEDOM - BOB MARLEY
TAKE 6
Termenul de vedeta
THE PINK INTERVIEW
UMBRE SI LUMINA SAU PROCLAMATIA BUCURIEI |
SUNTEM CEEA CE ASCULTAM
Fiind europeni sau cam asa ceva, cand ascultam muzica altor meleaguri, un sentiment nedefinit ne face sa ne simtim atrasi , provocati sau chiar iritati de acele sonoritati.In functie de cat intelege fiecare. Din pacate, interesul unora de a face bani pe seama naivitatii altora, meteahna ancestrala a omenirii, sau pur si simplu superficialitatea aduce in fata celor care vor sa asculte muzica, nu numai sa o auda, tot felul de surogate, de rastalmaciri pseudoartistice sub forma de productii autentice. Nu e neaparat vorba de o blasfemie, pentru ca nu e vina celor care ofera aceste lucruri, ci a celora care le accepta, dar e pacat, mare pacat sa privilegiem impostura in detrimentul valorilor, a muzicii care are intr-adevar un efect pozitiv, concret, asupra noastra.
Pentru majoritatea, « un » blues inseamna o piesa lenta dansata cu fata, latino este « muzica aceea de la telenovele si care se aude in spaniola », muzica indiana este aceea din « Toata lumea este lantul amintirilor », « O fata si prea multi gradinari », « Vagablondul » sau orice apare pe banda rulanta la Bollywood, « afro » inseamna triburi, iar Orientul stim cu totii sub ce forma atavica a ajuns la noi. Putini stiu ca toata muzica de o suta de ani incoace, mai ales cea comerciala, se bazeaza pe scoala clasica si pe muzica traditionala din intreaga lume. Nu se prea stie ca asa zisa « industrie » muzicala (ce asociere meschina…) se hraneste din inspiratia celor care isi dedica intreaga viata muzicii, timp de generatii, ca multi mananca de pe urma celor care au vrut sa spuna ceva prin muzica si mai ales ca toate emanatiile negustoriei sunetelor, care dau impresia, fiecare in maniera proprie, ca au inventat muzica, stau cu picioarele pe mii de ani de traditie si aventura muzicala.
Este foarte important sa stim ce ascultam si de ce ascultam si e bine ca muzica la care suntem expusi sa ne prinda pregatiti si informati, sa mergem cu perceptia dincolo de suprafata. Asadar, trebuie stiut ca « blues » se refera la notele « blue », la o stare emotionala specifica si la traditia negrilor americani. Mai mult, putem afla ca a influentat in mare masura muzica jazz, soul si rock’n’roll.Daca vrem sa mergem mai departe descoperim ca starea de blues se exprima sub o forma muzicala fixa de tipul AAB alcatuita din 12 masuri de 4 timpi, bazata armonic pe acordurile fundamentale de tonica, subdominanta si dominanta. O piesa blues poate avea si un tempo rapid si nu e in nici un caz un motiv de pipaiala. Cu cat stim mai multe, cu atat ceea ce ascultam devine mai interesant si parca ne simtim mai bine. La fel, in muzica indiana exista foarte multe amanunte care ar putea desfiinta toate personajele care miorlaie sentimente umflate cu pompa. Este un limbaj total aparte , bazat in principal pe melodie si ritm si nu pe armonie, contrapunct, acorduri, modulatii sau alte elemente specifice muzicii occidentale cu care suntem obisnuiti. Sistemul pe care se bazeaza muzica indiana clasica este cunoscut sub numele de Raga Sangeet, ale carui origini le gasim cu doua mii de ani in urma in imnurile vedice din templele hinduse, radacinile acestei muzici fiind de factura spirituala. La fel si instrumentele (sitar, tabla, sarangi, ghatam, mridangam, tanpura) necesita ani intregi de studiu in prezenta unui « ustad » sau « guru », in nici un caz nu pot fi invatate dupa ureche. Inteleasa corect aceasta muzica fascinanta ar putea reprezenta pentru noi mai mult decat ceva exotic, ar putea fi un punct de referinta in ceea ce priveste puritatea muzicala, o delectare auditiva si chiar un prilej de introspectie si nu o sursa de povestioare lacrimogene. « Afro » si « Latino » sunt alte doua genuri minimalizate din cauza perceptiei gresite. Am putea intra din nou in amanunte, dar fiecare zona a lumii merita o abordare mult mai amanuntita.
Daca am inlocui tot kitsch-ul difuzat cu o frecventa sufocanta sub forma de muzica autentica, adevarata, ca « asta vrea lumea », cu un « playlist » mai variat, care sa ne permita sa facem diferenta, daca am fi mai selectivi, mai pretentiosi cu ceea ce ascultam, in mod sigur numarul impostorilor s-ar reduce substantial si asta s-ar reflecta si in gusturile, caracterul si chiar modul de viata al fiecaruia. Se pare ca nu toata lumea realizeaza ca muzica pe care o asculta cel mai frecvent nu este neaparat si de calitate. Daca un anume gen sau anumite nume sunt difuzate in cantitati industriale la majoritatea posturilor de radio asta nu inseamna ca aceasta este si muzica de care avem nevoie sau care ne caracterizeaza. Popularitatea nu inseamna neaparat si valoare.Cei multi nu inseamna neaparat cei puternici. Pe plan national, in acest imens « feak – show » in care esti asteptat in fiecare moment sa pici de fraier este cu atat mai interesant sa te respecti si sa vrei ceea ce este autentic, sa cauti ceea ce este mai aproape de felul tau de a fi, sa ai puterea de a infrunta sfidarea, asta bineinteles in cazul in care vrei mai multe de la tine si de la muzica pe care o asculti si nu o folosesti doar in masina, la chefuri sau ca stimulent muscular.
Orice manifestare muzicala de elita, sau cel putin la un nivel calitativ ridicat trebuie promovata in asa fel incat publicul sa vina ca la un eveniment de atractie, nu ca la ceva exclusivist. Exista multi "melomani", ignoranti sau snobi care au o perceptie muzicala superficiala, lucru datorat atat caracterului lor, cat si a lipsei de informare. De aceea consider ca cel mai bun mod de a promova muzica de calitate este gasirea unei modalitati de informare explicita care sa ajunga la public sub o forma cat mai accesibila. Nu poti face propaganda. Muzica, arta in general, nu este pentru mase. Populismul nu este o insusire pozitiva, nu e obligatoriu sa-i faci pe toti sa inteleaga ce le spui. O rubrica muzicala intr-o revista nu-si propune sa faca educatie, in schimb poate informa, poate promova muzica sub o forma accesibila, care sa atraga cat mai multi admiratori, fie ei curiosi sau pasionati. Trebuie promovata normalitatea.
Se intampla sa cunosti un artist „deosebit” pe care-l admiri sau un artist strain si esti surprins de faptul ca se prezinta impecabil atat pe scena cat si in afara ei, ca reprezinta un model de tinuta si de etica. Acest aspect pare iesit din comun, pare neverosimil pentru cei care timp de atatia ani au fost (si inca se mai afla) sub dictatura marlaniei si a automultumirii. A fi artist e ceva deosebit, dar a te prezenta decent si distins ca artist este ceva firesc, e ceva normal cu care trebuie sa ne obisnuim. Aici se mai pune inca in discutie problema normalitatii. Cand un artist va fi respectat pentru ca merita respectat, cand va reprezenta un model prin ceea ce face, atunci lucrurile vor intra in normal. Un normal care inca pentru multi este o notiune relativa, o nebuloasa. Cand aceasta dilema a normalitatii va fi rezolvata vom intelege cu siguranta ce ascultam. Pentru ca suntem si devenim ce ascultam. |
|
|
|
|
|